Remeti

Situată la graniţa de nord a României cu Ucraina în extremitatea de NV a Maramureşului, localitate ce ascunde frumuseţi ce pot fi apreciate doar străbătând şi analizând fiecare cadru natural. Piscul cutezător al înălţimilor, codri fără vârste, cascade de rouă cristalină, bogăţiile adâncurilor, pajiştile şi întinderile cu pomi roditori…, toate sunt adevărate atracţii.

Comuna Remeţi se află pe Dn19 la km 83 de localitatea Baia Mare, este atestată documentar din anul 1363, până în prezent având mai multe denumiri: Paloş, Remete, Remeţi. Are în componenţa sa localităţile:Teceul Mic, Piatra, cunoscute deasemenea de-a lungul timpului sub nume diferite.

Frumusetea zonei, obiective de atractie, constituie un indemn la drumetie pe aceste meleaguri ce asteapta sa fie vizitate. Incadrata de cordonul vulcanic Oas-Gutii-Tibles si raul Tisa, in partea de NV a judetului Maramures, la limita dintre Muntii Oasului si cei ai Gutaiului, pe soseaua ce coboara spre nord in bazinul Tisei, in serpentine, prin padurea de foioase, strabatand localitatea Piatra pe drumul national DN 19, coboara brusc pe malul Tisei, punctul cel mai vestic al traseului, coteste la dreapta, strabatand localitatea Teceul Mic pe DN 19, fost cartier al orasului Teceu (Teacevo) – Teceul Mare de pe teritoriul Ucrainei si lasand in dreapta cupola impadurita a dealului Neresen – laitmotiv al multor tablouri pictate de Halcu Simon si elevii sai la inceputul sec. XX, ajunge in localitatea Remeti – pe DN 19, km 57, edificata in marginea unei vechi manastiri catolice.

Clima comunei Remeţi se formează pe fondul general al topoclimatului de adăpost, relativ rece şi umed, al depresiunii Maramureşului caracterizată prin ierni geroase şi veri răcoroase. Gradul ei de individualizare depinde de intensitatea cu care se manifestă influenţa unităţilor naturale fizico-geografice, de dimensiunea suprafeţei acoperite cu construcţii, de gradul de modificare a peisajului natural. Reţeaua hidrografică, solurile, vegetaţia şi omul reprezinată alte elemente ale mediului care influenţează într-o oarecare măsură elementele climatice. Toate datele referitoare la climă au fost extrase de la staţiunea meteorologies Sighetul-Marmaţiei care se găseşte la o distanţă de 24 km de comuna Remeţi.

Alaturi de edificiile de cult mentinate, comuna Remeti dispune de un potential turistic bogat, format din datinile, traditiile si obiceiurile populare, transmise din generatie in generatie de-a lungul veacurilor.

La inceputul lunii octombrie are loc o ampla manifestare culturala, sub genericul “Ziua Recoltei”, in cadrul careia ucrainenii din Maramures, si nu numai, isi prezinta frumoasele obiceiuri, cantecele si portul popular specific, precum si recolta pe care au strans-o in respectivul an.

De obicei, festivalul cuprinde expozitia de pictura semnata de Mihai Branzanic, un mic campionat de fotbal, la care participa echipe din Repedea, Crasna Viseului, Bocicoiu Mare si localitatea gazda, programe artistice unde participa grupuri corale si folclorice din Poienile de Sub Munte, Ruscova, Bistra, Lunca la Tisa, Craciunesti si Remeti, precum si celebrul cor si ansamblu folcloric din Rona de Sus, “Glasurile Ronei”, condus de Geta Petretchi.

Sunt atractive, din punct de vedere turistic, datinile si obiceiurile care se desfasoara pe parcursul anului, cele mai importante fiind< sarbatoarea “Blagovesteniei” organizata de Buna Vestire, existand credinta in popor conform careia aceasta este ziua in care ies serpi din pamant, reprezentand un simbol al raului. Conform traditiei, in aceasta zi nu este bine sa aduci catre casa niciun obiect, oricat de mic ar fi acesta, deoarece se presupune ca aduci raul in familie.Un alt obicei de primavara specific comunei Remeti este Sangeorzul, eveniment organizat de Sfantul Gheorghe, avand ca element specific stropitul oamenilor cu apa, acest ritual incadrandu-se in categoria riturilor de fertilitate si fecunditate. In aceasta zi, baietii satului urmaresc si stropesc fetele cu apa din fantana sau din rau. Un alt obicei este acela de a pune la fiecare poarta, acolo unde locuieste o fata nemaritata, cate un mesteacan, impodobit frumos cu panglici colorate.

“Duminica Floriilor” este o alta mare sarbatoare celebrata aparte in Remeti, aceasta reprezentand ziua in care se culeg ramuri de salcie cu muguri pentru a fi duse la biserica si sfintite, urmand ca acestea sa fie tinute in casa pe parcursul anului, fiind considerate ocrotitoare si aparatoare de fulgere, trasnete, epidimii si alte calamitati.
Floriile reprezinta venirea primaverii, inceputul unui nou anotimp si inaugurarea noului ciclu vegetational.

Obiceiuri de toamna la Ucrainieni

Turiştii care vizitează zona pot participa la festivalul ”Obiceiuri de toamnă la Ucrainieni” care este o sărbătoare tradiţională, trecută în calendarul oficial al comunei abia în anul 1999, cu toate că a fost sărbătorită anual cu mai mult sau mai puţin fast de sute de ani.
Are în componenţa sa programe artistice unde participă pe lângă grupurile gazdă, grupuri corale şi folclorice din Repedea, Crasna Vişeului, Bocicoiu Mare, Poienile de Sub Munte, Ruscova, Bistra, Lunca la Tisa, Crăciuneşti şi Remeţi, precum şi deja celebrul cor şi ansamblu folcloric din Rona de Sus “Glasurile Ronei” condus de Geta Petretchi, al cărui cor a împlinit 60 de ani.

De obicei festivalul cuprinde expoziţia de pictură semnată de Mihai Branzanic, un mic campionat de fotbal la care participă echipe din Repedea, Crasna Vişeului, Bocicoiu Mare si localitatea gazdă.